Istoric Lutca

Lutca poate fi considerat cel mai nou sat din cele care astazi compun comuna Sagna. Numele ii vine, cel mai probabil, de la paraul pe malul caruia se afla asezarea. Despre familiile venite pe aceste locuri, in a doua parte a secolului al XVIII-lea stim putine lucruri. In cazul de fata, exista un numar mic de documente menite sa ne ajute in deslusirea inceputurilor, dar si a evolutiei comunitatii. Primele documente referitoare la mosia Lutca sunt legate de inzestrarea Manastirii Precista din Roman cu mosii de catre C-tin Mihail Racovita Cehan.

Printr-o carte domneasca, din aprilie 1756, domnul Moldovei tirmitea porunca unei persoane des intalnite in actele referitoare la intocmirea hotarnicilor din zona, paharnicul Vasile Bunaescu, sa mearga la targul Roman. Acolo trebuia sa aleaga 1260 de stanjeni " in frunte, in curmezisul locului, in lung, cat va fi hotarul, din locul domnesc al targului romanului, din parte(a) de sus" de asemenea, se mai hotarnicea si o alta "bucata de loc, tot din locul domnesc, din hotarul targului, alature cu ulita Barsova, cat va socoti pentru zidire psolusnicilor si tiganilor manastirii" supunandu-se poruncii, paharnicul facea marturie hotarnica, aratand, in detaliu, cum a masurat si a stalpit locul in cauza.
Actul domnesc care consfintea ca manastirea era proprietara terenului este din 15 iulie 1756.

Prima mentiune despre Lutca apare in 1790, cand satul apare pe harta lui Hon von Otzellowitz. De acum inainte, el va fi intalnit, fara intrerupere, pana in prezent. Presupunerea noastra este aceea ca un numar de oameni s-au asezat pe locul actual al satului, iar o parte dintre locuitorii catunului Cotul lui Isif s-au mutat, la randul lor, dintr-o zona supusa inundatiilor, formand o noua asezare cu numele de Lutca. Alte surse documentare informeaza ca, la sfarsitul secolului al XVII-lea, ar fi existat o biserica de lemn in sat. Ea era si in anul 1809, cand este mentionata in catagrafia intocmita lacasurilor de cult din Moldova. Hramul bisericii era Sfinti Voievozi, iar preotul ce slujea, Gavril, pastorea la biserica si in 1820

Evolutia administrativa

Pana la reforma administrativa din 1864, satul Lutca a fost arondat din punct de vedere administrativ tinutului Roman si Ocoalelor Mjlocului (1790-1808; 1816-1832). Ocolul de sus(1809-1815), Ocolul Moldovei de sus (1833), Ocolul Siretului de Sus(1834) si Ocolul Moldovei (1834-1864). Pentru o scurta perioada de timp (1864-1875), satul Lutca a avut statut de comuna, formata din satele Lutca si Sterpul, fiind subordonata plasii Moldova din Judetul Neamt. Dupa 1875, cand a pierdut statutul de comuna, satul Lutca a fost inglobat in comunele Tamaseni (1876-1880; 1895), Carol I (1881-1894; 1896-1928; 1931-1949), Gadinti (1929-1930) si Sagna (1950- astazi). In 1864, denumirea comunei a fost Lutca-Sterpul.
La impartirile administrative din 1950, 1952, 1956, 1965 si 1968, satul Lutca a fost inclus mereu ca facand parte din comuna Sagna. dintre Grafiile deformate ale satului, mentionam urmatoarele: Litca, Lunca, Lusca, Lutzka, Lutica si Lutsca.